Vicepreședintele Autorității Electorale Permanente, Cosmin-Gabriel Popp, a părăsit funcția, în plin scandal politic legat de legea partidelor. Decretul de eliberare din funcție, semnat de președintele Nicușor Dan, a apărut marți, 10 noiembrie, în Monitorul Oficial. Popp este eliberat din funcție chiar în aceași zi în care și-a depus demisia, ca urmare a acestui act.
Popp fusese numit vicepreședinte al AEP în aprilie 2024, pentru un mandat de 8 ani, de fostul președinte Klaus Iohannis. Fost deputat PDL între 2004 și 2008, el a lucrat între 2018 și 2024 la Administrația Prezidențială, ca director și consilier de stat. Potrivit legii, președintele AEP este numit de Parlament și are doi adjuncți: unul numit de șeful statului, celălalt de Guvern.
Deși nu există o legătură explicită și asumată de Popp, AEP sau de președintele Dan, demisia vine într-un moment tensionat pe piața politică din România. PNL și USR sunt în conflict deschis cu președintele AEP, Adrian Țuțuianu (PSD), din cauza proiectului de modificare a legii partidelor politice, trimis Parlamentului de instituție.
PNL și USR, nemulțumite de modificările din legea partidelor
Proiectul care a creat tensiune în ultima perioadă prevede, printre altele, ca partidele să fie înregistrate sau dizolvate prin hotărâre a AEP. Liberalii susțin că un act normativ venit de la o instituție condusă de un om al PSD, inițiat de un guvern PSD, va servi interesele electorale ale acestui partid. Mai mult, spun ei, soarta partidelor și dreptul la alianțe nu pot depinde de un organism condus de persoane desemnate politic.
USR merge mai departe și îl acuză pe Țuțuianu că vrea să blocheze, în favoarea PSD, o posibilă alianță electorală USR-PNL. Deputatul liberal Alexandru Muraru susține că miza este legată de alianțe, întrucât, în prezent, acestea se înregistrează la Tribunalul București, printr-o decizie a unui magistrat. Prin modificările aduse de proiectul de lege, procedura s-ar muta administrativ la AEP. Luni, Muraru și deputatul USR Alexandru Dimitriu i-au cerut lui Țuțuianu să retragă proiectul și să lase decizia Parlamentului. Dimitriu a amenințat chiar cu o plângere penală pentru delapidare, acuzând folosirea fondurilor AEP în interesul PSD. Cele două partide au anunțat și că nu mai participă la consultările pe acest subiect.
Ce răspunde AEP
Țuțuianu respinge acuzațiile și susține că instituția acționează în interesul unei administrații electorale independente, profesioniste și credibile. Șeful AEP invocă recomandările OSCE/ODIHR și ale Comisiei de la Veneția, precum și o decizie a Înaltei Curți de Casație și Justiție din 2022. El afirmă că în mai multe state europene, între care Irlanda, Malta, Țările de Jos și Suedia, partidele se înregistrează la autorități electorale sau administrative. Potrivit lui Țuțuianu, Consiliul Superior al Magistraturii a confirmat oportunitatea soluției, care ar degreva Tribunalul București.
Reamintim că proiectul a fost pus în transparență decizională la 21 august și discutat cu partidele parlamentare (28 iulie și 27 august), cu cele neparlamentare (2 septembrie) și cu reprezentanți ai autorităților locale, iar la 4 noiembrie a avut loc o nouă dezbatere.
Nu există niciun comentariu deocamdată. Fii primul care comentează!